Cine suntem noi baptiştii? De unde am pornit? Ce credem? Spre ce ţintim? Ce avem de dăruit lumii şi ţării în care trăim?
Iată întrebări fundamentale la care fiecare baptist trebuie să ştie să răspundă.
Noi baptiştii suntem credinţa şi practica din Noul Testament. În
primele două secole de creştinism, toţi creştinii au fost baptişti,
adică toţi creştinii au crezut în Domnul Isus şi şiau mărturisit
credinţa aceasta prin botez la vârsta maturităţii, când erau în stare
judece şi să decidă pentru ei înşişi, au avut biserici în care toţi
credincioşii erau preoţi şi cred3eau în relaţia personală directă cu
Dumnezeu prin Domnul Isus, fără ceremonii, fără aşazise „taine", adică
au practicat numai ceea ce scrie în Noul testament.
Prin
secolul al treilea au început să se introducă în unele biserici nişte
practici noi, străine de Noul Testament. Astfel, sau introdus preoţii,
sau introdus ceremonii asemănătoare cu cele din Vechiul Testament şi
ceremonii împrumutate de la religii păgâne, sa introdus botezul
copiilor mici şi sau introdus credinţe false, ca aceea că botezul
spală păcatul strămoşesc şi produce naşterea din nou, că preotul prin
anumite formule magice transformă pâinea în trupul lui Cristos şi vinul
în sângele Lui, că preotul poate ierta păcatele oamenilor, că prin
slujbele făcute de preot chiar şi cei morţi pot fi duşi în cer.
Grupuri mari de biserici au refuzat să accepte aceste schimbări. Ei au
fost imediat consideraţi „sectanţi" sau „Schismatici". Ei au primit
dea lungul secolelor diferite nume, ca „novaţieni", „donatişti",
„paulicieni", „bogomili", „valdenzi", „albigenzi", etc.
Când
martin Luther a început reforma religioasă în anul 1517, el na dus
această reformă până la capăt. El a păstrat botezul copiilor mici,
precum şi alte credinţe şi practici catolice. În anul 1525, un grup de
credincioşi din oraşul Zurich, din Elveţia, au ajuns la concluzia că
reforma nu este completă decât dacă recunosc că botezul copiilor mici
nu este valabil şi dacă se botează din nou cu botezul credinţei. Unul
dintre ei la botezat pe altul, iar apoi acesta ia botezat pe toţi
ceilalţi.
Fiindcă ei sau rebotezat, au fost numiţi
anabaptişti, adică rebotezători. După ce ei sau răspândit prin toată
Europa, au primit nume ca „menoniţi", „huteriţi", etc.
La
anul 1612, un grup de englezi care au trăit o vreme în Olanda şi acolo
au primit credinţa de la menoniţi şi au fost botezaţi cu botezul
credinţei, au întemeiat lângă Londra prima biserică pe care ei au
numito biserica baptistă. De la ei sa răspândit apoi credinţa
baptistă în America şi, treptat, în toată Europa.
În România,
anabaptiştii au venit foarte curând, pe la 1560, în Transilvania şi în
Bucovina. Baptiştii au venit mai târziu. În 1856 sa format în
Bucureşti prima biserică baptistă germană. În 1875 sa format la
Salonta prima biserică baptistă maghiară. În 1881 sau format în
judeţul Bihor primele biserici baptiste române. De acolo sau răspândit
foarte repede în toată Transilvania şi Bucovina (care era ca şi
Transilvania sub stăpânire austriacă).
Din Bucovina, baptiştii au trecut şi în Basarabia.
Baptiştii reprezintă pe aceste meleaguri întoarcerea la credinţa curată
şi simplă pe care o găsim în Noul Testament. Noi restituim poporului
adevărata credinţă. Căci numai credinţa pe care nea dato Domnul Isus,
Fiul lui Dumnezeu, este adevărata credinţă. Noi aruncăm la o parte
funcţia preotului de mijlocitor între om şi Dumnezeu şi toate slujbele
şi ceremoniile făcute de preot. Ceea ce ne rămâne este relaţia personală a fiecărui credincios cu Dumnezeu mijlocită numai de Domnul Isus!
Această relaţie personală a fiecărui om cu Dumnezeu aduce adevărata viaţă, adevărata trăire cu Dumnezeu.
Noi aducem poporului Cuvântul lui Dumnezeu curat, aşa cum este el scris
în Sfânta Scriptură. Şi prin Cuvântul lui Dumnezeu aducem lumina,
adevărul, viaţa, moralitatea, împlinirea individuală şi o societate
curată, bazată pe învăţătura (moralitatea) Domnului nostru Isus
Cristos.
Iosif Ton
Filter
No comments...
Write Comment
Va rugam scrieti un mesaj in legatura cu articolul.
Atacurile la persoane nu vor fi publicate.
Rugam nu folositi comentarile pentru a promova website-uri sau publicitate de orice fel.
Comentariile vor fi mai intai citite si doar apoi publicate. Va multumim pentru intelegere.
Texte, articole 
