Exista sfinti cu stea in frunte. Sau mai bine-zis, cu cruce. Ei nesocotesc sfatul ecleziastului de a nu fi prea neprihanit si a nu te arata prea intelept. Vad doar ordinea lui Dumnezeu si ignora voia Sa permisiva. Pentru ei, nu exista viata concreta, iar crestinismul inseamna (doar) "lege si ordine". 

Daca Isus a zis ca in Cer nu ne vom casatori, atunci aduc Raiul pe pamant si nu se mai casatoresc nici aici.

Fotbalul, computerul, un film sau o masa imbelsugata sunt lucruri nespirituale, viscerale, pierdere de timp. Ei sunt legiuitorii, biciul lui Dumnezeu. Manifesta aversiune fata de orice intra in cotradictie cu setul lor de credinte. Petru era unul dintre ei. Crezand ca a "invatat" totul despre Dumnezeu de la rabini, nu-si dorea, in comoditatea lui, sa-I strice "cineva" jucariile, nici sa se spurce cu lucruri specifice neamurilor. Nascut din nou dar limitandu-l pe Hristos la schema fariseica, Petru s-a vrut ambasadorul Lui, dar numai in Iudeea, nu si in Antiohia.

 

Ne place sa vorbim despre evanghelizare, despre cat de mare-I bucuria-n Ceruri daca fiul risipitor vine acasa, despre rolul nostru special de a fi sarea si lumina pamantului. Uitam insa ca de lumina e nevoie in intuneric si de sare unde nu-I gust.

 

Suntem ambasadorii Lui, dar tare-am vrea sa fim "delegati" in vreo tara occidentala si nu prin Somalia sau Uganda. Ne-ar placea sa zidim biserici unde e cel putin temelia pusa, nu sa ne murdarim demoland vreo cladire subreda pentru a construi una noua. Întuneric e in inimile violatorilor, satanistilor si criminalilor, acolo e nevoie de lumina. Fara gust e o viata distrusa de alcool si droguri, acolo trebuie sa fim sare. Somalia sau Uganda pot fi pentru noi oamenii strazii sau prostituatele, printre ei sa fim ambasadori. Iar constructiile ponosite ce trebuie demolate sunt acele conceptii de viata atat de straine noua: relativism, ateism, esoterism, vrajitorie etc.

 

Cei mai mari dusmani ai crestinismului au fost cei care l-au cunoscut indeaproape. Marx, autorul moral al milioanelor de crime ale comunismului, a scris la bacalaureat o compunere cu titlul "Uniunea credinciosilor in Hristos". Filozofia lui Nietzche, fiu de preot protestant si evolutionismul lui Darwin, licentiat (doar) in teologie, l-au nascut pe Hitler. si exemplele pot continua. Ei toti au stiut din ce "material" e crestinismul si i-au produs mult rau. Noi stim din ce sunt plamaditi ei, ca sa le facem mult bine?

 

Nu e nimic spurcat in a citi o carte anti-crestina pentru a intelege un ateu sau in a sta de vorba cu un satanist, e doar incomod (mai ales daca te vede vreun frate). Sau atat de trainica e Stanca pe care stam incat ne e frica sa nu fie nimicita de niste pietricele?

 

Sa nu-i uitam nici pe cei aflati la extrema cealalta - crestinii "opusul lui Petru". Ei traiesc printre "neamuri", dar nu ca sa-I inteleaga si cheme acasa, ci sa convietuiasca sub acelasi acoperis subred.

 

Daca pentru Petru Dumnezeu era in primul rand Judecator Suprem, pentru ei El este Iubirea ce iarta orice (f adevarat) si oricum (f fals). Petru se abtinea de la prea multe, ei nu se mai abtin de la nimic. Muzica? Sa fie de-orice gen, indiferent de vulgaritate, ca doar un crestin are filtre in timpan. Filme? Cat mai violente si obscene, ca pocaiti au un soi de imunitate vizuala care "curata" imaginile. Lui Petru i s-a zis "ce a curatit Dumnezeu, tu sa nu numesti spurcat", lor li s-ar potrivi "ceea ce Dumnezeu considera spurcat, tu sa nu numesti curat".

 

Daca ramanem doar lumini printre alte lumini, vom orbi. Daca ne atrage intunericul si folosim drept pretext "iluminarea" celor de acolo, ne pierdem. Daca ne saram unii pe altii, ne vom scarbi de-asa gust si de ramanem in "clubul pocaitilor inabordabili si ignoranti", unde fiecare ii confirma credinta celuilalt, ramanem la adapost de indoieli, dar si de oameni. si totusi, traind printre ei, le vom spune ca "Isus este raspunsul", mandri c-am mai pus o caramida in Cer, fara sa ne pese ca ei nu stiu nici macar care-I intrebarea….

 

Marius Badescu - Timisoara

No comments...