„Voi
nimici totul de pe faţa pămîntului, zice Domnul. Tăcere înaintea
Domnului Dumnezeu! Căci ziua Domnului este aproape, căci Domnul a
pregătit jertfa, Şi-a sfinţit oaspeţii" (Ţef. 1:2,7)
Titlul:
Numele profetului, care formează şi titlul cărţii vine de la două
cuvinte ebraice: „Ţefan-Iah" care se pot traduce prin: „Dumnezeu care
ascunde".
Autorul:
Ţefania este singurul profet care merge cu propria linie genealogică
pînă la a patra generaţie: „Ţefania, fiul lui Cuşi, fiul lui Ghedalia,
fiul lui Amaria, fiul lui Ezechia” (Ţef. 1:1). Motivul acestei
prezentări este acela al sublinierii apartenenţei lui la linia
davidică. Ţefania a fost un prinţ din familia lui David care a fost
chemat de Dumnezeu la slujba profeţiei. El a fost deci rudă de sînge cu
împăratul Iosia, în timpul căruia şi-a desfăşurat activitatea. Se prea
poate ca influenţa lui Ţefania să fi fost unul dintre factorii care
l-au influenţat pe Iosia în mişcarea lui de trezire spirituală a ţării.
Data:
Ţefania ne dă el însuşi datele lucrării lui profetice: „pe vremea lui
Iosia, fiul Amon, împăratul lui Iuda" (Ţef. 1:1). Ţinînd seama că acest
Iosia a domnit între 640-609 î.Cr. şi că Ninive nu fusese încă nimicită
(Ţef. 2:13), putem fixa scrierea acestor profeţii între anii 640-612
î.Cr., aceasta însemnînd că Ţefania l-a însoţit pentru o vreme pe
Ieremia în începutul misiunii sale.
Contextul istoric:
Ţefania este profetul nemulţumit în vreme de trezire spirituală. Domnia
lui Iosia a adus în Iuda o vreme de întoarcere la litera şi ritualul
religios din „vremurile bune". Prima reformă a lui Iosia s-a produs în
anul 628 î.Cr. în cel de al doisprezecelea an de domnie (2 Cron.
34:3-7). Împăratul a înlăturat altarele lui Baal, a dărîmat stîlpii
idoleşti şi a ars oasele profeţilor mincinoşi pe altarele lor. Şase ani
mai tîrziu (622 î.Cr.), cea de a doua mişcare de reformă condusă de
Iosia s-a produs atunci cînd preotul Hilchia a găsit Cartea Legii în
Templu (1 Cron. 34:8-35:19). Aceste două reforme au fost însă prea mici
şi au venit prea tîrziu. Schimbarea a fost mai mult administrativă,
decît spirituală (2 Imp. 22-23) Proorocul Hulda i-a spus lui Iosia că
Dumnezeu apreciază intenţiile lui bune, dar că poporul neînfrînat şi
neschimbat în trăirile lui va trebui pedepsit cu asprime (2 Împ.
22:15-20). Înnoirea făcută în ţară de Iosia a fost mai mult o reformă,
decît o renaştere. Acest lucru a fost proclamat cu tărie de Ieremia:
vicleana Iuda, nu s-a întors la Mine din toată inima ei, ci cu
prefăcătorie" (Ieremia 3:6-10).
Conţinutul cărţii:
Nu este de mirare deci că Ţefania nu pomeneşte nimic despre reformele
religioase ale lui Iosia. Analiza lui asupra stării spirituale a
poporului a mers dincolo de straturile superficiale ale aparenţelor.
Ceea ce a văzut el în starea evreilor a fost nestatornicie, păcat şi
nelegiuire. Expunînd public vinovăţia oamenilor, Ţefania strigă cu
putere anunţînd venirea „zilei Domnului". Acest uragan al mîniei divine
se va năpusti peste ţară şi o va face una cu pămîntul. Ţefania şi Ioel
au cîntat împreună oda răzbunării lui Dumnezeu asupra împărăţiei lui
Iuda.
Dincolo de vremea pedepsei, Ţefania vede şi el vremea îndurării şi a slavei:
„Voi
lăsa în mijlocul tău un popor smerit şi mic, care se va încrede în
Numele Domnului. Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta,
fiica Ierusalimului. Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un
viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea
în dragostea Lui, şi nu va mai putea de veselie pentru tine. În ziua
aceea vă voi aduce înapoi; căci vă voi face o pricină de slavă şi de
laudă între toate popoarele pămîntului" (Ţef. 3:12, 14, 17, 20).
Cuvinte
cheia şi teme caracteristice: Ţefania este cunoscut pentru vehemenţa cu
care proclamă „venirea zilei Domnului" (Ţef. 1:14, 15; 2:3).
Mesajul cărţii:
Mesajul cărţii este clar: Dumnezeu nu poate fi înşelat cu aparenţe
trecătoare. El cunoaşte şi cercetează inima. Jumătăţile de măsură în
pocăinţă sînt sinonime cu nepocăinţa. O jumătate de trezire spirituală
este insuficientă pentru mîntuire tot aşa cum este insuficientă o scară
prea scurtă sau un pod numai pe jumătate terminat.
SCHIŢA CĂRŢII
I. O PRIVIRE ÎNĂUNTRU - MÎNIE ASUPRA LUI IUDA
a. Pedeapsa asupra lui Iuda, 1:1-18
b. Îndemn la pocăinţă, 2:1-3
II. O PRIVIRE ÎN JUR - MÎNIE ASUPRA NEAMURILOR
a. Vest şi Est: Filistia şi Moabul, 2:4-11
b. Sud şi Nord: Etiopia şi Asiria, 4:12-15
c. „Vai"-uri asupra Ierusalimului, 3:1-8
III. O PRIVIRE DINCOLO DE TIMP - VREMEA TĂMĂDUIRII
a. Convertirea neamurilor, 3:9
b. Restaurarea poporului Legămîntului, 3:10-15
c. Slava se va întoarce în Ierusalim, 3:16-20
Filter
No comments...
Write Comment
Va rugam scrieti un mesaj in legatura cu articolul.
Atacurile la persoane nu vor fi publicate.
Rugam nu folositi comentarile pentru a promova website-uri sau publicitate de orice fel.
Comentariile vor fi mai intai citite si doar apoi publicate. Va multumim pentru intelegere.
Explicatii la Biblie 
